speakup.ro

… sau asta s-a incercat prin evenimentul organizat de site-ul link2ec.ro vineri seara la hotelul Rin din Vitan. Sala in care s-a desfasurat evenimentul a fost intesata de oameni, locurile initiale nu au fost suficiente si a fost nevoie de scaune suplimentare.

In prima parte a evenimentului am crezut ca am nimerit intr-o adunare in care magazinele de IT isi varsa amarul pe importatori/furnizori si pe transportatori. Multe frustrari pe Tornado si al sau serviciu eTornado, acuzat de multi ca “nu functioneaza”, multe frustrari pe diversi transportatori (in sala fiind prezent si un reprezentant Fan Curier).

Cele mai multe premii oferite au avut foarte putina legatura cu comertul online, fiind premiate si raspremiate bancile care sint inrolate in 3DSecure pentru emitere sau acceptanta. S-au facut toate combinatiile posibile folosind 3DSecure: banca cu cele mai multe carduri inrolate, banca cu cele mai multe carduri activate, banca cu cel mai bun raport activate / folosite etc etc. Daca as fi fost o parte straina de subiect as fi crezut ca meritul numarul 1 in comertul de la noi de pe net este clar al bancilor. Wrong! Pe langa faptul ca 3DSecure suna bine si da bine, majoritatea (sau total?) comenzilor online nu se realizeaza cu autentificarea clientului in 3DSecure, iar comparativ cu numarul total, reprezinta un numar infim. Dar in fine, sponsorii trebuie saltati la cer.

S-a intamplat ca premiul cel mare, respectiv cel mai bun magazin online in 2008 sa-l decernez eu. Castigatorul ales a fost marketonline.ro. Felicitari! Daca ar fi insa sa ma iau dupa o definitie a eCommerce-ului (si-mi aleg una care-mi place: the conducting of business communication and transactions over networks and through computers. Specifically, ecommerce is the buying and selling of goods and services, and the transfer of funds, through digital communications.) acestui site ii lipseste o componenta esentiala in comertul online: plata online, astfel incat nu am cum sa interpretez premiul castigat decat ca pe o incurajare pentru a merge mai departe si a iesi din sfera “order online, pay offline” (nu ca asta ar fi un lucru prost, chiar dimpotriva, aud ca ar fi tot mai trendy in tarile cu apa calda).

De apreciat la acest eveniment au fost:

- numarul mare de participanti
- cativa vorbitori care au facut sala atenta (printre care Calin Rotarus si Liviu Taloi)
- prezentarea catorva criterii de departajare a magazinelor in competitie (usability – funny moments)
- vinul bun

Ce nu am apreciat:

- prezentarile comerciale (stim cu totii ca romanul nu stie sa tina o prezentare, dar am vazut prezentari 100% sales – ia produsu’ neamule)
- prea multe premii la banci, prea putine la magazine
- prea frig in sala (nu tine de eveniment in sine)

Ca si side-comment la locatie, hotelul Rin:

- hotel cheap, un singur lift care urca la etajele mai mari de 11 (si evenimentul a fost la 13)
- intrarea prea mica pentru cat de mare este hotelul, si e si laterala
- pe interior arata ca un spital la nivel de compartimentare dar …
- macar ai priveliste la garlele din jurul lui si vezi juma’ din minunatul Bucuresti.

Pegasus – curierul roman, are mari probleme. Livreaza colete numai pe baza de interventii la nivel inalt. E un fel de coruptie in firma privata.

Stati sa va explic. Deci suni la Pegasus sa vina sa preia o comanda mai marisoara de livrat. Vineri la 1. Garanteaza ca vin pana la ora 6 si ca suna. Nu vine nimeni. Ca orice om normal, pe la 17:00 te ingrijorezi si incepi sa suni la ei. Surpriza: desi programul este pana la ora 19:00, incepand cu ora 17:00 nu mai raspunde nimeni la telefoane.

Am patit la fel si mai devreme in saptamana, cand a trebuit sa apelam la un director de la ei, relatie personala, ca sa vina sa preia coletele. Nu pot sa cred decat ca cineva acolo la Pegasus doarme. Au ajuns clientii sa se roage de ei…

Iata o lista de alti provideri de curierat:

• Posta romana
• Fan Curier
• Cargus

Acum vreo doi ani de zile ma uitam dupa un SUV de clasa mica si ma ofticam ca majoritatea de pe piata nu erau facute in Europa. Era Toyota RAV4, Honda CRV, Hyundai Tucson sau SantaFe. Taxele de atunci aduceau diferente mari intre o masina extra-europeana fata de una europeana. Dar masini europene nu am gasit pe piata. Era Volkswagen Tuareg dar prea mare pentru dorintele mele. Si ma tot gandeam eu oare de ce nu face europeanul SUV-uri, si comparandu-ne cu americanii imi dadeam seama ca sintem diferiti.

Dar brusc si dintr-o data piata s-a umplut de astfel de masini, chiar in momentul cand combustibilul a luat-o in sus, dublandu-se practic pretul in ultimii 2-3 ani si fiind vorbe ca barilul va ajunge la 200 de dolari, ceea ce va face ca benzina sa ajunga la 10 lei pe litru (o suta de mii de lei vechi).

Opel a scos Opel Antara. Chiar ma gandeam la ei ca au incetat sa produca Frontera, o masina care parea ca a prins in Romania prin anii 90+.

Tot nemti, de data asta cei de la Volkswagen au scos rapid Tiguan, un frate mai mare al lui Golf (chiar arata ca un golf inaltat, ca un soi de pachet de drumuri grele) si un frate mai mic al lui Touareg.

Italienii nu s-au lasat mai prejos si au scos Sedici, o masina care seamana prea mult cu Renault Scenic RX4 la care francezii au renuntat pana la urma datorita succesului.

Si data tot veni vorba de francezi, si ei lanseaza Peugeot 4007 si Renault Koleos. Ba chiar cei de la Renault se pregatesc masiv sa lanseze si Sandero Stepway si Logan SUV, deci nu le ajunge unul, ci 3 SUV-uri.

Si astea sint numai masini din Europa, ale firmelor din Europa. Nu mai vorbesc de ce se mai lanseaza/produce in afara Europei, de la Nissan, Kia sau mai stiu eu ce marci chinezesti (!) sau coreene.

Ce se intampla de este invazia asta de SUV-uri? America le arunca si isi ia scutere si masinute mai mici, benzina atinge praguri nemaivazute pana acum si noi in loc sa trecem pe masini cu energie alternativa, scoatem SUV-uri care consuma de 2x mai mult decat un turism, care nici macar nu sint mai confortabile comparat cu o limuzina. Parerea mea este ca asistam doar la un “bad planning”, aceste masini au fost gandite acum 2-3 ani cand s-a vazut ca este gol in piata fara sa se prevada scumpirea benzinei si a motorinei. Lansarea lor nu mai putea fi evitata. Si iata-le intr-o piata care nu o sa le mai vrea. Ne vedem peste un an pe acelasi topic.

sau

Diferenta intre a face ceva ca lumea si a bifa o activitate

Ma plimbam prin parc azi dimineata (A.I. Cuza – fostul IOR). Ora 6 ca sa fie racoare, o ora jumate de plimbare recomandata de doctor. Parcul gol golut, extrem de placuta experienta. Timp deci pentru aranjat gandurile, atat pentru business cat si asa, in general.

Parcul este intr-o mare refacere, se fac alei, terenuri de sport, amfitreatre, fantani, se pun pomi, se face sistem de irigatie…. Totul supertare.

Da’ ma rog, de altceva voiam sa va zic:

Uitandu-ma cu mintea scocioratoare de inginer la ce/cum fac tinerii acolo (ca solutii), constat ca lucrurile sunt facute exact asa cum te astepti ca sa fie bine:

- Bancile din jurul parculetelor cu jucarii de copii sunt puse la umbra, ca sa nu stea bunicii in soare. Asta inseamna ca cel care a pus bancile acolo, desi putea sa le dea drumu’ oriunde si bifa actiunea, s-a gandit un pic – cum e mai bine? Si le-a pus unde trebuie.

- Un amfiteatru in jurul unui chiosc – are fantanitza de apa, copaci pentru umbra, lumina noaptea….

- Terenurile de sport – au lumina, tribune, sunt solide (asta ca sa se vada si ceva privire in viitor J)

Ma rog, mai multe exemple care m-au facut sa comentez: maaaare diferenta intre modul vechi traditional romanesc: m-a pus sefu’ sa fac ceva – hai s-o fac cu minim effort (fizic sau de gandire), ba chiar sa incerc de la inceput sa gasesc scuze de ce nu am facut bine si un mod mai nou aparut in zona, dar din ce in ce mai vizibil (spre lauda noastra) – daca tot fac un lucru, sa-mi dau interesul sa iasa bine. Chiar daca ma consum un pic mai mult, satisfactia este garantata!

Aparitia acestui mod de gandire este ce ma tine pe mine aici…. Si ma bucur ca apar din ce in ce mai multe locuri in care lumea functioneaza pe principiul “As vrea sa fac lucrurile in asa fel incat sa fac diferenta”. Ne ajuta pe toti si – culmea – mai ales pe cel care face asta

Am fost azi dimineata sa vad preafrumosul parc Bordei, pe care l-a facut primaria ca sa ne dovedeasca noua ce minunatie a scos din mainile preahainului Costanda. Frumos parcul, nu zic, doar ca incuiat. Nu ma faceti nebun, l-am inconjurat pe toate partile si a) gard peste tot, b) toate portile incuiate (vezi figura atasata, cu lacat cu tot). Cum naiba sa incui parcul frate????

Mi-am dat seama de curand, de cand tot bat farmaciile orasului ca exista un trend in piata, un trend care este in defavoarea cumparatorului: majoritatea farmaciilor pe care le stiu afiseaza un 5% sau un 6% la intrare, cifra care reprezinta un asa zis “discount” pe care ti-l dau daca iti faci un card de membru. Chiar si farmaciile de cartier, fara un brand afisat vin cu “oferta speciala”, chiar daca in fapt nu au card de membri.

Exista chiar o “bataie” pe astfel de insemne. In imaginile de mai jos apar doua farmacii care sint una langa alta, una afiseaza 5%, alta 6%. Cea cu 5% este nou venita in zona, cea veche se simte atacata si baga inca un 1%.

Ce se ascunde de fapt in spatele unui discount pentru membri? Un adaos pentru non-membri, pentru cumparatorii ocazionali ca mine. Un adaos pe care-l pun si daca merge, merge, daca nu, asta e. Cine e fraier cumpara cu 5% mai mult, cine se descurca isi face repede un card, ca se emite rapid, chiar in farmacie. Deci de fapt preturile la medicamente sint artificial umflate atata vreme cand pentru membri este posibil sa aiba medicamente mai ieftine. Jaf, as putea spune! Mai ales ca NU VREAU sa fiu membru. A fi membru inseamna ca renunt la anonimitatea pe care inca o pot avea la cumparaturile la piata. A fi membru inseamna ca le furnizez lor, celor care emit cardul date despre sanatatea mea si a familiei mele!

Daca cumpar algocalmin, nu ma arde ca platesc cu 5% mai mult. Dar daca cumpar un medicament scump de 5-600 de lei, brusc devin constient ca adaosul respectiv este semnificativ. Si brusc ma fac membru. In 15 secunde, produsul devine mai ieftin. O gaselnita de 2 lei a farmacistilor de a strange date statistice despre cumparatori, pe banii lor. Nu este normal sa se intample acest lucru, vorbim de sanatate, nu intru de placere in farmacie, intru ca am nevoie de medicamente. Trecand peste faptul ca intr-o societate ideala care isi protejeaza locuitorii, medicamentele ar trebuie sa fie gratis.

Exista chiar mai multe metode de discount: prima si cea mai comuna este cea in care iti iei reducerea pe loc, scoti mai putini bani din buzunar si a doua prin care acumulezi puncte cu care poti plati pe viitor alte medicamente. Sincer, a doua metoda mi se pare macabra. Ma astept sa nu intru intr-o farmacie mai mult de o data pe an, cu toate astea ei imi ureaza sa mai vin pe la ei. Am luat teapa tipului al doilea de discount la o farmacie Centrofarm, de unde am cumparat un produs de 670 de lei pe care am platit tot atat. La intrebarea mea catre vanzatoare: “unde e reducerea mea?”, am primit un raspuns senin: “Pe card. Puteti cheltui punctele data viitoare cand mai veniti pe la noi.” Sper sa nu mai ajung pe la ei (sau pe la altii).

Stim cu totii ca BMW-ul a ajuns sa fie vazuta ca masina jmecherului de cartier, unul din cele mai ridicate nivele de fitza la care se poate ajunge. Nu esti indeajuns de jmecher decat daca te vede lumea in bemveu, neaparat cu sapca alba. Chiar daca bemveul tau este unul la mana a paishpea, luat din targ cu 3000 de euro sau daca e nou noutz. Daca vrei sa vezi bemveuri, mergi intr-o parcare care are locuri pentru gravide si handicapati. Ei sint acolo, pe locurile alea, imediat langa intrare. II vezi de asemenea in trafic zi de zi, sint cei pentru care cozile la semafor nu exista, contrasensul este banda lor dedicata.

Dar in fine, am mai scris despre asta. Viata celor cu BMW nu este insa asa de roz precum pare la prima strigare. Ei au diverse probleme in viata, una dintre cele mai mari fiind oglinda la masina, oglinda care se pare ca are foarte mare cautare pe piata neagra (oare de ce?). Am vazut de foarte putine ori astfel de masini cu oglinzile intregi. Ele fie lipsesc pe alocuri, fie sint protejate prin diverse mecanisme contra furtului. Am vazut tije de protectie prinse in suruburi, am vazut numarul masinii tiparit pe oglinda, am vazut oglinda sparta (tot ca mecanism antifurt). Si acum cateva zile un nou prototip a iesit pe piata: suportul de oglinda topit peste oglinda, ca sa nu mai poata fi scoasa oglinda:

Nu mai am ce comenta. Imaginile spun totul.

Cand l-am adus pe bebelache din spital, am primit de acolo si o reteta cu diverse treburi de cumparat de la farmacie pentru copil: pentru colici, pentru ochi etc. Pe reteta respectiva era si un flacon de cloramina cu instructiunile ca trebuie spalat copilul in apa in care s-au dizolvat doua pastile. Si ne pregateam noi sa-i facem prima baitza la copil, emotii mari, lume adunata, fotografii etc.

Ma gandesc sa citesc pliantul care vine cu respectivul flacon de cloramina, inainte de a pune doua pastile in caditza de baie. Si brusc, stupoare:

- A se evita contactul cu pielea si ochii.
- La contactul cu ochii se spala imediat cu multa apa si se consulta in specialist.
- Produsul se aplica numai pe suprafete curata si bine clatite, fara urme de detergente.

Mi-a picat fatza! Maica-mea care era acolo si-a adus aminte ca cu cloramina se dezinfecteaza toaletele. Chiar pe pliant aparea si mesajul ca se poate dezinfecta o fantana cu 20 de pastile la nu stiu cati litri de apa sau o morga sau alte locuri in care se doreste curatarea de microorganisme!

Nici urma de vreun mesaj ca se poate spala un bebelus! Dimpotriva, ca arde pielea. Doar e vorba de niste comprimate pe baza de clor! Oare cum se pot elibera astfel de retete? Daca spalam copilul si-l ardeam tot? Cine era de vina: cei de la spital care mi-au dat reteta sau cei de la farmacie care mi-au vandut pastilele? Recomandarea nr. 1: citeste pliantul inainte de folosire, chiar daca respectiva chestie e prescrisa de medic.

Se mai intampla si urmatorul fenomen: mergi la farmacie si nu au vreun medicament de pe reteta, dar “iti fac un bine” recomandandu-ti un altul, echivalent. Aveam picaturile de ochi recomandate pentru bebe si bineinteles ca nu aveau dar mi-au dat altele, care cica au acelasi efect. Pe pliant scrie clar: “A nu se folosi la copii cu varsta sub 1 an”. Ce mai pot comenta aici? Oare astia de la farmacie nu se intreaba cine va folosi respectiva reteta?

In fiecare zi mergi la servici. La cat de aglomerat este Bucurestiul, se pare ca majoritatea merg cu masina. Merg este putin aiurea, pentru ca mai mult stai decat mergi. In decursul timpului te adaptezi si la mediul ostil din trafic, inveti sa faci lucruri ca sa-ti umpli ora de asteptare si sa te enervezi doar intre anumite limite. Mai jos sint zece lucruri pe care le poti face in masina, in drum spre servici sau in drum spre casa, depinde de ora la care pleci sau te intorci.

1. Poti sa citesti ziarul. Daca vrei ziarul de azi, dimineata il gasesti la orice intersectie, vine el la tine. La un pret rodund, dar e servire la geam. Daca nu vrei ziarul de azi sau te intorci de la munca, poti citi si alte ziare, un Playboy uitat in masina sau chiar pliantele la Cora si Bricostore, a mia oara. Daca nu ai nici de astea poti incerca cu o carte. Altfel, nu stiu ce cauti in trafic!

2. Poti sa te dai pe net. Pe telefon sau pe laptop. Cu laptopul e mai complicat, ca trebuie sa ai spatiu. Dar pe telefon e la fix. Iti poti citi mailurile, rss-urile si chiar sta pe mess. Din pacate te plictisesti repede pentru ca ai nevoie de concentrare la ecranul mic si cum afara e soare, parca nu-ti prea arde.

3. Poti sa incepi sa dai telefoane. Dar vei realiza ca lista de prieteni sau cunoscuti pe care-i poti suna este extrem de redusa. Iti suni nevasta. Iti suni mama. Iti suni o fosta prietena din copilarie. Dar cat poti vorbi la telefon? Mai ai de omorat din ora aia o gramada. Daca e dimineata e chiar mai rau, poate nu s-au trezit oamenii si nu-ti permiti sa-i deranjezi. Deranjeaza-i si da-te mare ca tu mergi la munca!

4. Poti sa te barbieresti. Aplicabil la barbati, merge la fix in masina. Este o munca de rutina zilnica pe care oricum o urasti. De ce sa pierzi vremea dimineata in baie cu treaba asta cand poti sa mai stai putin pe net sa bagi un post pe blog? Mai bine iti iei un aparat de ras Philips si te-ai scos. Ajungi fresh la servici, aranjat, frezat. Chiar daca publicul din autobuzul de langa tine te aplauda frenetic.

5. Poti sa-ti tai unghiile. O alta treaba pe care o urasti sa o faci acasa sau pe care o uiti mereu, ca dureaza atat de putin incat nu merita sa te apuci de ea. Dar in masina capata noi dimensiuni. Mai tai o unghie, mai mergi doi metri. Mai tai una, iara mai bagi in viteza. Nu inaintezi, da’ parca pleaca coloana. Nu pleaca. Mai tai o unghie. E mai “safe” decat barbieritul, nu ai nevoie de oglinda si nici nu te vede publicul din autobuz. Ca l-ai vazut tu primul si ai ramas cu unghia taiata pe jumatate.

6. Poti sa-ti incarci telefonul. E o treaba simpla care oricum trebuie facuta. Ori acasa, ori aici, tot aia e. Incarcatorul tau rapid face fata si in masina. Ai timp destul si merita. Cat timp se incarca tu poti urmari liniutele pe telefon sau chiar da telefoane (vezi mai sus). In felul asta poti vorbi la infinit, nu te lasa bateria. Exista o singura conditie: sa-ti iei un incarcator de masina.

7. Poti sa-ti faci curat in portofel sau in torpedou. E momentul potrivit, mai arunca din biletelele alea si din bonurile de la supermarket. Aseaza banii de aceeasi culoare unul langa altul, cu aceeasi orientare. Reaseaza-ti cardurile. Numara-le de mai multe ori sa vezi la cate ai ajuns. Garantat dupa treaba asta te vei simti mai multumit. De cand vroiai sa o faci dar nu aveai timp.

8. Poti sa asculti un post de radio. Sau doua. Sau toate. Oricum nu ai ce asculta. Daca esti jmecher si te tin boxele, dai pe OneFM sau pe VibeFM si dai difuzoarele la maxim. Urmareste reactia celor care stau in statie si asteapta tramvaiul. Hmm, parca nu te aud. Mai deschide un geam. Nici acum. Inchide-le pe toate, da drumu’ la aerul conditionat si muta pe MagicFM, EuropaFM sau Romantic. Asculta cu volumul in surdina. Incearca sa te calmezi si sa-ti aduni gandurile. Te oftici ca Buzdugan nu mai face farse dimineata decat devreme. Te oftici ca Carcotasii nu mai zic nimic.

9. Te enervezi. Ei bine da. Pana cand? Chiar te grabesti si nu ai incotro sa o iei. Contrasensul e plin. Stradutele sint plin. Plin esti si tu de nervi. Relaxeaza-te! Ca afara e primavara. Sau a venit vara deja? Da-te pe net, asculta muzica si taie-ti unghiile. Sau mergi cu metroul.

10. N-am mai gasit al zecelea lucru de facut. M-am enervat. Plec la servici si ma asteapta traficul. Ce pot face in masina pana in Pipera? Imi irosesc viata, asta fac.

De ieri dimineata s-a declasat o noua repriza a unui atac de phishing inceput prin martie (http://www.brd.ro/banca/alerta-securitate/). Emailul te invita sa participi la un sondaj online si arata asa:

Am facut si noi niste investigatii sumare in firma si ne-am cutremurat de cat de slab pregatiti sint cei care au initiat atacul. Este suficient sa accesezi adresa de IP si ajungi direct in interfata de management xampp:

si de aici esti la un click distanta de phpmyadmin:

Ce poti face cu accesul la baza de date? Poti vedea ca informatiile culese nu sint scrise in vreo tabela. Si lucrul cel mai important: poti scrie fisiere pe disc, direct din query-uri sql. De aici pana la a avea acces la intreg filesystemul este o treaba de cateva minute.

Mai mult de atat, sistemul care gazduieste pagina de phishing este pc-ul cu Windows XP al unui amarat din Corea. Te poti conecta pe el cu Windows Remote Desktop si este un Compaq. Sisteme compromise ca asta sint milioane pe lumea asta, si majoritatea spammerilor le folosesc pentru a trimite emailuri de pe ele.

Nu m-ar mira ca pe lumea asta sa existe hackeri de phisheri, adica unii care intra pe serverele compromise care gazduiesc pagini de phishing, si se alimenteaza cu informatiile culese pana atunci (carduri, pinuri etc).

Se pare ca echipa de securitate de la BRD a dat jos hostul cu ip-ul original la cateva ore de la atac. Suficient pentru atacatori ca sa “ridice” un alt host si sa continue trimiterea de emailuri de phishing cu un alt IP sub linkul “fake”.

Stau si ma intreb, chiar a devenit o moda treaba asta cu phishingul? Orice pustan se ocupa acum de “atacuri” (in ghilimele)? Chiar asa de slab pregatiti au devenit atacatorii? Oare cum fac, citesc un tutorial pe net si il pun repede in aplicare (ei fiind studenti la filologie)?

Pe vremea mea … (nu mai zic nimic).