Feed on
Posts
Comments

In sinea noastra suntem toti comunisti. O fi din cauza genelor, a istoriei de 2000 de ani sau a istoriei de 50 de ani. Sau poate doar a istoriei recente, de 20 de ani. Fapt este ca ne dorim sa fim comunisti, indiferent cat de ciudat ar suna asta.

Peste tot pe unde ma uit vad ca toti oamenii bogati sunt blamati. In mod obligatoriu au furat, au luat de la stat. Nooooo, nu au putut face asta fara sa fure – ia uite, eu, eu de ce nu am putut? Nu m-au lasat! Asta in loc sa se uite mai bine si sa vada ce ar putea face sa ajunga si ei acolo. Are bani – Huuuuaaaaa, noi nu avem! Silogismul este simplu: Hotii au furat / fura de la stat si se imbogatesc, deci oamenii bogati sunt hoti. Sa-i ucidem cu pietre in piata publica. Sau, mai simplu – sa-i bagam la parnaie. Sau, ca-mi veni o idee, si mai simplu: sa le luam banii. Si uite asa ne paste de-o nationalizare. Cum ziceam, chiar ne-ar sta bine sa fim comunisti. Ne prinde.

Toate discutiile pe care le am, toate emisiunile sau articolele pe care le vad spun un singur lucru: sa creasca salariile mici si sa scada salariile mari! Mama lor alora care muncesc mult si fac diferenta! Sa nu “li se dea”, sa ne dea noua, celor care stam si asteptam sa primim! Ca murim de foame, in timp ce ei au! Pai au, normal, ca muncesc pentru asta. Ma gandesc poate sa dam o lege sa castigam toti la fel, indiferent ce facem. Pai – ar intreba cineva – atunci de ce sa mai muncesc, de ce sa mai zbat? Pai – raspund – nu mai muncesti, nu te mai zbati :-(

Mai aud “Cui nu-i convine sa plece din tara – de aia am luptat la revolutie”. Pai da, sa plece toti cei care muncesc, gandesc – sa ramana doar milogii. Sa dispara oamenii bogati, cu banii lor cu tot. Sau, ca sa nu riscam sa dispara cu banii, mai bine sa li-i luam! Chiar daca prin asta omoram toata economia si distrugem orice posibilitate de revenire. Dar, daca ma gandesc mai bine, totusi ramane o alternativa – singura: sa redevenim o tara comunista! Da, asta ofera statului o pauza de 20-30 de ani (vezi istoria inceputului comunist) in care sa traiasca din putinul construit in ultimii 20 de ani. Si avem si un exemplu in fata – ia uite ce bine e in China: ei construiesc jdemii de kilometrii de autostrada pe an, in timp ce noi – in plin capitalism – nu facem nimic.

Modelul cu care americanii au ajuns departe (american dream, self made man, extrem de multe exemple de oameni care au ajus bogati dintr-o idee) nu este acceptat la noi. Desi sunt multi oameni care au reusit prin forte proprii, oameni demni de maxima admiratie, lor le este frica sa se afiseze. Cum naiba de am ajuns sa ne fie rusine de succesul propriu? Cum oare facem ca, daca avem succes (pe bune, sunt foarte multi romani cu succese remarcabile) preferam sa ne ascundem si sa nu-l lasam sa se vada. Ca pe vremuri, cand preferai sa nu te arati, sa nu te afisezi, de frica.

Nu am o concluzie si nici o rezolvare, din pacate. Poate doar sa aducem ca bulgarii o echipa de management nemtesc. Ca am mai facut-o o data in 1866 si ne-a fost bine.

Disclaimer: Nu sustin in nici un fel ca toti oamenii bogati sunt buni si nici ca nu exista imbogatiti prin hotie.

Be Sociable, Share!