Feed on
Posts
Comments

Zilele astea sunt foarte interesata de “cumpararea” unui credit (nu e cazul sa veniti cu argumentele contra, stiu da’ n-am ce face). Tot osciland eu intre banci, vine si oferta de nerefuzat, de la Garanti Bank: 50% reducere la comisionul de acordare, zero taxe de analiza si alte cateva facilitati. Plus ca ma incadram sa iau cu vreo 9000 euro mai mult decat la orice alta banca.

Ma duc la Garanti Bank. O rog pe Dra  de la credite persoane fizice sa imi faca un scoring (a se retine cuvantul ca e important). Ii zic de venituri, de bonuri, de ce proprietati mai au numele meu pe ele, ca nu am rate etc. Ma incadrez la o suma cu cateva mii de euro mai mare decat cea pe care o doream de fapt.

Ma duc sa depun actele. Aici incepe exemplul perfect de customer care. Fata vorbea la telefon. Astept sa termine de vorbit in fata biroului. Termina, imi face semn sa intru, suna telefonul din geanta, imi face semn sa mai astept doar putin. Vorbeste cu cineva despre ce whiskey si ciocolata trebuie sa cumpere.

Dupa cateva minute, in sfarsit iau un loc in fata ei. Ii dau tot felul de documente, se uita peste ele si intre timp suna telefonul ei. Tot cel personal. De data asta este … Alex. Nu se cunosc, au un prieten comun, aranjeaza ca el sa vina la banca. Cu bun simt, fata ii spune ca nu va putea sa iasa imediat, pentru ca are “clientu’n fata.”

Termina de vorbit, da sa se ridice sa faca niste copii dupa actele mele. Suna telefonul fix. Ii tranteste actele sotului si ii explica unde e copiatorul. Ea trebuie sa ii spuna unei colege, fix atunci, situatia unor dosare (mai tarziu cand sunam eu pe fix ca sa aflu raspunsul meu, nu puteam sa dau de ea, pentru a avea niste clienti.)

Termina de vorbit, vine sotul cu actele si copiile, se apuca ea sa completeze cererea de credit. Vine … Alex, baga frumos capul, doar sa o salute. Jupp, imi tranteste hartia in fata: “completeaza tu” (da, eram prietene si ne tutuiam – deja stiam ca abia asteapta weekendul de 1 mai, ca targetele puse pe agentie sunt foarte grele si ca ei nu au cum sa il faca de vreme ce ofiterii de risc resping, pe motive de scoring, aproape toate creditele. Povestise, asa ca sa ma linisteasca, cum niste clienti fara alte rate si cu venituri substantiale, din companii gen Vodafone, nu primisera banii … muuuulte astfel de cazuri). Iau cererea, ma apuc sa completez. Ea lipseste ce lipseste, termina cu Alex si se intoarce la timp ca sa mai completeze doua campuri pe cerere.

Zambeste frumos, spune ca am terminat, ca dureaza de obicei 3-4 zile, posibil 5-6 pentru ca vine 1 mai. Si plec. Sotul intr-o directie, eu in alta pana suna telefonul:”Buna,  sunt de la banca, poti sa te intorci cu sotul tau?”. Uitase sa imi dea  cererea de credit sa o semnez.

Incepe asteptarea, dupa o saptamana si ceva, sun la banca. La inceput nu primeam legatura sau nu raspunde ca avea clienti. Nu e frumos sa vorbesti la telefon cand ai clientii in fata. Reusesc intr-un tarziu, imi spune ca nu are raspuns, ca a fost 1 mai. Azi aflu raspuns “Mda, sunteti respinsa pe motiv de scoring. O zi buna”. Acelasi scoring care arata ca pot lua cu vreo cateva mii mai mult decat doream.

Si acum imi dau seama de strategia pe care o aplica bancile. Sotul meu mai auzise si pe altii, la alte banci: multe banci sunt listate, deci sa spuna ca nu dau credite nu le face bine. Unele, intarzie raspunsul pana se satura clientul si renunta. Altele, cum e Garanti, refuza pe motiv de scoring.

Yey .. traiasca banca, fericit cine poate fara ea.

Be Sociable, Share!