S-a deschis hypermarket Real si in Bucuresti
October 30th, 2007 by Black
Ei bine, au venit si in Bucuresti. Si ca si alte lanturi de hypermarketuri care alearga dupa clienti, au deschis magazinul in Sector 3. Nu stiu ce e cu sectorul asta, or avea oamenii mai multi bani, o fi mai mult spatiu de construit, dar toate magazinele trag aici.
Revenind la Real, s-a deschis acum cateva zile. Am incercat sa merg si eu sambata, pe seara. Nu am reusit sa intru! De fapt nici nu am incercat, vazand din masina masa de oameni care astepta la intrare. Apoi am aflat ca este asa de cand s-a deschis, se intra cate treizeci de oameni o data, trebuie sa vii de dimineata ca sa poti intra, trebuie sa-ti lasi sacosa cu sticle acolo etc. Adica tot balamucul unui stat la cozi. Probabil ca au si aparut intreprinzatori care fac liste. Nu esti pe lista, nu intri. De aia au facut probabil si programul nonstop, ca sa sature romanul de cumparaturi.
De ce sta insa romanul la coada cand mai sint atatea magazine la fel? Pentru kilogramul de orez la pret promotional, pentru gratarul de 30 de lei la care mai primesti si o oala gratuit sau pur si simplu pentru ca se plictiseste acasa? Inca nu au venit sarbatorile, deci nu se poate spune ca umbla dupa cadouri. Nu. Isi face piata in mod normal. Ia zaharul cu 0.5 lei mai ieftin decat la Cora sau Auchan. Dar tot un kilogram ia, nu cumpara industrial ca sa se vada diferenta. Romanul este oricum prins de febra cumparaturilor. Adaugand si gramul de curiozitate care-l impinge acolo, plus respectul prietenilor care aud ca a fost la Real (ai fost ba la Real sa vezi ce preturi sint?) rezulta ca TREBUIE sa mergi acolo. Chiar daca iesi cu plasa goala.
Dar nu o sa-mi pun ceasul sa sune la ora 4 ca sa prind liber la intrare. Si nici nu o sa stau la coada pentru un kg de portocale. Mai bine ma duc la La Fourmi, ca e la fel de non-stop. Ceea ce bineinteles ca am si facut sambata.
Magazinul Real este situat intr-o zona plina de shuti a capitalei, respectiv Piata Bobocica, renumit pentru jmecherasii care-ti umbla prin buzunare prin autobuze si statii. Nu vreau sa ma gandesc cat au produs din buluceala de oameni cu care s-au trezit pe nepusa masa chiar in fata scarii blocului.
Related posts:
- Ikea in Bucuresti Ca tot s-a deschis saptamana trecuta magazinul Ikea in Baneasa,...
- Bucuresti – Constanta in 5 ore Chiar atat: 5 ore. Si nu e o duminica seara...
- Directia Pasapoarte Bucuresti Bine ati venit in Europa! Poveste adevarata intamplata ieri (n-am...
- Centrul comercial Vitantis Situat intre targul auto Autovit si hotelul Rin Grand, centrul...
- Orange si cea mai mare campanie de promovare a platilor online Anunta romanul ca se da ceva gratis si nu va...
Astazi am fost pentru prima oara la Real, de cind s-a deschis in Bucuresti, desi stau foarte aproape. M-am intors acasa de vreo jumatate de ora si inca mai tremur de nervi. Nu am vazut in viata mea, la nici un supermarket sau hypermarket (si le-am batut pe toate), asa o mizerie, o dezordine si asa personal indolent. Am fost dezamagita de cind am intrat: rafturi goale, devastate chiar, ambalaje rupte si aruncate in dezordine pe jos, marfa cu ambalaj rupt si murdar pusa alandala, produse fara etichete cu coduri de bare. Pe rafturi nu sunt preturi (unele produse au preturile trecute pe etichete, altele nu), produse puse aiurea pe raft, in dreptul unor etichete cu care nu au nici o legatura. Si pretrurile nici nu sunt atit de mii pe cit se lauda ei. La Carrefour au marfa de clitate mai buna si mai ieftina. Abia de am gasit cite ceva din ce aveam pe lista (si eu ma duc cam la o saptamina sau chiar doua la cumparaturi, deci lista era destul de lunga). Intr-un cuvint, jalnic. Am avut insa si proasta inspiratie sa iau o umbrela… Greseala fatala.
Cind am ajuns la casa, dupa ce mi-am pus obiectele pe banda am observat ca nu pot sa trec sa-mi pun obiectele in pungi din cauza unei doamne care statea in fata casierei. Am asteptat politicos sa plece (crezind ca este o cumparatoare care mai are ceva de platit). Doamna nu pleca, iar casiera incepuse deja sa-mi scaneze marfa. Din dscutia dintre ele am aflat ca este mama fetei care venise la ea in vizita la sevici sa-i spuna ce mai facuse. M-am abtinut sa comentez desi asta m-a cam deranjat. A venit rindul umbrelei si, cu candoare casiera imi spune: “nu are cod de bare, nu puteti sa o luati”. Uimita, raspund: “Ba pot, daca chemati pe cineva de la raionul respectiv sa ne spuna codul”. Oameni buni, nici nu stia de la ce raion se cumpara umbrele… I-am spus eu ca de la textile (eu nu vad nici o legatura intre textile si umbrele, dar nu are importanta) si ofuscata foarte a pus mina pe telefon sa ceara ajutor de la raion. In secunda 2 i-a spus si mamei ei sa plece, prevazind ca m-as putea enerva. Pina mi-a terminat produsele de scanat nu a venit nimeni de pe raion. Am platit si m-am asezat deoparte asteptind sa aflu pretul umbrelei si sa o platesc si pe aceea. Dupa urmatorul client am rugat-o sa mai sune odata. A sunat. Inca un client si tot nimic. Dupa urmatorul client am inceput sa ma enervez. Deja nu-mi mai trebuia umbrela dar ma ambitionam sa o iau pentru ca prea asteptasem mult. Am rugat-o sa-l cheme pe seful magazinului. Ea a sunat din nou pt cineva de la raion. Tot nimic. Au trecut intre timp cam 20 de minute. Am plecat la Receptie clienti unde mi s-a spus ca voi gasi un sef. Sefii? la fel de indolenti ca si restul angajatilor. Mi-au spus sa fac reclamatie. Am scris tot ce m-a deranjat in magazin si la sfirsit le-am promis ca nu voi mai calca in hypermarketul lor. Intre timp a mai aparut si o sefa. Mi-au spus ca nu sunt ei de vina, ca sunt clientii cei care strica si ca ei pun preturi intre 2 si 3 noaptea. Pai eu nu pot sa vin la 4 dimineata in magazin. Si in plus, aceiasi oameni sunt cumparatori si la Cora si la Auchan si la Carrefour, dar ceilalti au personal care se preocupa de bunul mers al magazinului. In timp ce le tineam eu aceasta lectie am avut o mare surpriza: a aparut persoana de la raionul de textile. Intre timp seful l-a chemat pe seful pazei si i-a spus: “doamna are o nelamuire…”. “Nu nelamurire, nemultumire se cheama ce am eu”, zic. “Ma rog, zice el, doamna zice ca e mizerie in magazin”. “Faceti reclamatie ” zice seful pazei. “Am facut”. Intre timp, fata de la raion ma intreba ce-mi trebuie iar in momentul urmator paznicul explodeaza: “Pai nu o mai ajutati de loc! cum adica? ea face reclamatie si voi o mai ajutati? nu-mi pasa daca nu mai vii in magazin- imi zice mie- pleaca unul, vin 3, n-ai decit”. M-a lasat fara text. Nu mai avea nici un rost sa mai comentez ceva. I-am spus sefului ca daca a inteles ceva din asta, bine, daca nu, treaba lor. Eu insa voi face tot posibilul sa fac cunoscuta povestea asta si sa conving cit mai multa lume ca la Real in afara de mizerie, dezordine si indolenta nu gasesti nimic. A, ba da, mai gasesti: multi hoti de buzunare….
Te-au suparat tare astia de la Real. Dar sa stii ca multe magazine au vanzatori indolenti care se comporta exact la fel, respectiv nu le pasa de client, ei sint acolo doar la servici. Romanului in general ii lipseste spiritul de client-service.
Ca sa-ti dau un exemplu de “asa da”, dar nu de la noi, de la nemti: am fost in weekend plecat in Germania. In ultima zi de stat la hotel m-am interesat la receptie cam cat face un taxi a doua zi (luni) de acolo pana la aeroport, de dimineata, ca ma gandeam ca poate sa fie oarecum aglomerat. Mi-a dat tipa o estimare si dau sa plec (ca eu mi-am terminat treaba). Dar ea ma intreaba: “would you like me to call a taxi cab for you, in the morning?” … zic da … “how many persons?” …. 4 … “any luggage?” …. some … (a doua zi m-am prins ca intreba de oameni ca sa stie cat de mare sa fie masina care o sa vina) … “Would you like me to setup a wake-up call for you?” … eu eram deja total uimit de faptul ca cineva se gandeste la asemenea chestii, se gandeste la mine si cum sa-mi faca viata mai placuta acolo. Da, la ei sint poate, sint instruiti sa se poata.
La noi pe cand?
La noi probabil niciodata
Alte cateva exemple proaspete:
– Mobexpert (oricare dintre magazine) am fost de 4 ori sa cumpar sau sa ma interesez de diverse. De 3 ori am fost refuzat la discutii si intrebari pe motiv (aparent) ca ar avea treaba. O data am avut privilegiul sa vorbesc cu un stimat vanzator, dar raspunsurile primite au fost “nu avem”, “nu se poate”, “nu stiu; va sunam noi” cu evident nici un semn de la ei dupa.
– Romstal (foarte funny) – comanda gresie + plinta. Sigur ca da…dureaza 2 saptamani. Va sunam noi. Evident, nimic. Sun eu. “Nu stim in ce stadiu e comanda dumneavoastra. Nu puteti sa aflati?”. “Nu. Va sunam noi. Dar a venit plinta. O luati? “Nu. vreau toata comanda odata”.
Da. A venit (vineri) veniti sa platiti restul de bani si marti v-o trimitem acasa.
Inca o saptamana, nici un semn. Sun iar. Comanda e pe drum. Va sunam noi. Inca o saptamana. Nici un semn. Sun iar
Platesc. Sun marti. Vine miercuri. Sa sun miercuri sa-mi confirme exact ora. Sun miercuri. Vine joi intre 12-2. Doar gresia. Plinta nu e in magazin. “Pai cum nu e? mi-ati spus ca a venit de 2 sapt”. “Pai a venit, dar e in depozit. trebuie sa treaca mai intai pe la noi pe la magazin si pe urma o trimitem. Acum a ramas ca vineri 9 Nov, la o luna si o saptamana de la plata avansului, poate o sa ajunga sa-mi aduca marfa acasa….
Asa ca nu cred ca o sa avem vreodata servicii cat de cat decente.
Sora mea mai mica isi dorea foarte tare de la mos o caleasca trasa de cai Barbie.
In drum spre casa , intr-o seara vazusem ceva in genul pe la comerciantii care se mutasera din Europa la Unirii dar nu m-am mai orpit sa vad cat costa.
Vine si ziua in care trebuia sa fac toate cumparaturile si tot sub pretextul ca real e mai aproape il conving pe iubitul meu sa mergem acolo.
Nici nu intram bine ca zaresc faimoasa caleasca la pret promotional 24,99 , foarte mandra de mine zambesc catre iubitul meu gen “ti-am zis eu ca au super oferte”.
Ajung intr-un final si la casa (dupa vreo 60 min din cauza aglomeratiei , dar nu conta caci aveam CALEASCA).
Cu inca doua trei produse in cos aveam de plata 300 lei. Ma uit pe bon : caleasca cal 114.99.
Ma intorc la casa , povestesc ce s-a intamplat , ma intreaba daca am vezut bine dupa care ma trimite la casa retur.
dupa ce stau la coada 40 de min sunt intrebata din nou daca am fost atenta si cheama apoi responsabilul de raion.
Apare o tipa mestecand guma de ti se facea sila si ma intreaba din nou daca sunt sigura ca am vazut bine pretul.Incepusem chiar sa ma tem ca n-am fost atenta , ma gandeam ca in cazul asta oricum as fi vrut banii inapoi dar as fi plecat si fara daca as fi gresit eu.
Fata de la casa retur dispare iar sefa de raion imi spune : ” hai sa-mi arati si mie unde-i pretu’ care l-ai vazut tu pana vine colega sa mai scutim din timp”
Pana s-ajungem acolo intreb ce se intampla totusi daca clientul greseste , raspunsul : “nu stiu , depinde , clientul tre’ sa fie atent , ca avem si noi alte treburi de facut”.
Eram deja un pachet de nervi.Ajungem la raion , oferta afisata mare “caleasca cal 24.99″ si o singura jucarie care putea sa-i corespunda.
Ea spune “clientii mereu zapacesc preturile , mai era aici o alta caleasca si aia era la oferta , asta-i mai scumpa”
Zic :”nu conteaza , vreau doar banii inapoi sa pot iesi din tentativa asta de supermarket”.
Ne intoarcem la casa retur , apare si fata dupa inca 20 de min si intreaba ce s-a intamplat “clienta n-a fost atenta ” , spune idioata de langa mine zambind ironic.
Ma gandeam ca tre sa fie o camera ascunsa pe undeva , o gluma proasta … nu . era doar ignoranta si bataie de joc.
Am cedat nervos si-am in inceput sa urlu , plina de nervi ca n-am invatat sa injur pana la varsta asta.
Mi-am luat banii si am iesit vorbind singura pt ca iubitul meu avea expresia aia tip “ti-am zis sa nu venim aici” …
Am mers la Unirii si am luat aceeasi papusa : 30 lei , fara sa ma tocmesc.Super afacere!
Jur sa nu mai calc in Real si sa fac tot posibilul sa afle toata lumea ca acolo , clientii sunt cei mai mari dusmani ai angajatilor.
Sper ca nu v-am plictisit , am sarit peste multe detalii…
BODYGUARZII DIN REAL MI-AU PUS VIATA IN PERICOL!!!
Cand s-a deschis pentru prima data hypermarketul real, mi-au placut la nebunie servirea, personalul, mai ales ca faceam cumparaturi de 2-3 ori pe saptamana de acolo…pana luna trecuta cand am mers cu prietenul meu si cu inca un amic pentru a cumpara ceva fructe, legume si dulciuri. Dupa ce am platit la casa, ne-a preluat un bodyguard pe motiv ca vrea sa faca un control de rutina. In timp ce ne ducea in cabina lor, eu am intrebat de ce este necesar acest control de rutina si de ce tocmai noua ni se face, cunoscand foarte bine ca cei care erau cu mine sunt niste oameni foarte cinstiti iar eu nici nu ma pretez la alte lucruri josnice. Nu mi-a raspuns la intrebare, ci s-a uitat amenintator la noi, m-a intrebat pe un ton foarte violent si amenintator ce-am intrebat si de ce ma intereseaza si a inceput sa se ia de prietenul meu degeaba. Eu l-am intrebat: “daca ma aflu in Real, nu am dreptul la libera exprimare?”; nici nu s-a uitat la mine; ma simteam rapita de un borfas de cartier…in fine am ajuns in cabina: mie mi se facuse rau, mi-era teama (am probleme cu inima) si prietenul meu incerca sa ma linisteasca iar el nu il lasa sa se apropie de mine; nici macar nu ne-a zis sa luam loc pe scaune, eu intrebam incontinuu cat ne tine pentru ca mi se facuse foarte rau si aveam nevoie de aer, dar nu-mi raspundea nimeni; s-a uitat pe bon catva timp si apoi ne-a zis ca credea ca era ceva dar a gresit si ne-a zis sa plecam_toate astea fara nici macar scuzele de rigoare; dupa intamplarea asta am bolit mult; PENTRU CEI DIN REAL: EU INTELEG CA DORITI SA ASIGURATI SECURITATEA, DAR DACA DORITI SA VA PASTRATI CLIENTII, ANGAJATI-VA BODYGUARZI CARE SA II RESPECTE PENTRU CA NU TOTI CEI CARE VIN IN REAL, URMARESC SA FURE – MAJORITATEA VIN SA VA CUMPERE PRODUSELE DACA SE MERITA; SI NU MAI PUNETI IN PERICOL VIATA OAMENILOR PRIN ATITUDINEA ANGAJATILOR!!! daca mi se intampla ceva, aveam martori, dar daca eram singura?