Feed on
Posts
Comments

De fiecare data cand ajung cu vreo treaba la Posta Romana ma minunez de nivelul scazut de educatie care transpira din fiecare anunt si din aproape fiecare lucrator de acolo. Faptul ca pute a hoit in zilele fierbinti si parca nu e aerisit acolo nu mai subliniez, ca deja este istorie. Nu spun ca asa este peste tot, dar cel putin la unele oficii lucrurile astea sint reale.

Acum doua zile ma grabesc spre Posta sa trimit o recomandata catre Fisc cu formularul de 2%. In ultima zi, deh. Acolo cozi la fiecare din cele vreo 7-8 ghisee. Ma asez si eu la primul. Si nu ma enervez, ca nu are rost, cozile au fost in viata mea de cand mergeam dimineata dupa lapte pe vremea lui Ceasca sau cand veneau jucarii din China la librarie. Si cum stateam eu acolo zic sa ma apuc sa citesc anunturile de pe geamuri, ca la Posta asta de care zic eu e un paravan de sticla intre tine si lucrator, cu o mica gaurica la care trebuie sa te apleci si pe unde bagi banii (umil), paravan pe care sint tot felul de afise tiparite. Anunturi cu greseli in ele sau pur si simplu comice precum: “Aici se fac plati pentru ABN ABRO si Porche”, “Intre orele 8-14 nu avem lumina”, “Nu primi colete pentru penitenciar” (iete si o nisha pentru transportatori, livrari in Penitenciare). Ma amuz, imi termin treaba si plec.

postaluminathumb.jpgA doua zi (ieri) revin sa ridic un pachet. Aceleasi anunturi, inclusiv cel cu lumina. Calculatoarele mergeau bine merci, un radio se auzea in spate, deci nu era nici o problema cu curentul. Cat de greu le este sa ridice foaia respectiva din fata fiecarui ghiseu?

Dar asta nu e tot. Ma uit mai bine la ghiseul la care m-am asezat si vad in geam un card bancar de la BCR si un portofel. Probabil ca cineva l-a pierdut si doamnele de la Posta s-au gandit sa-i faca un amar de bine daca vine omu’ pe acolo sa-si vada documentele. Dar intelegeam sa fie un buletin sau un permis auto, dar nu un card. Si-i zic doamnei: “nu va suparati, dar nu este safe sa lasati un card la vedere pentru ca poate fi copiat si folosit”. Femeia se uita la mine si-mi baga replica de parca eu as fi dus cu capul: “nu va faceti griji domnu’, ca are PIN si nu poate fi folosit”. “Da, dar poate fi folosit pe Internet fara PIN”, replic eu, “caz in care ii faceti un rau omului care si-a pierdut portofelul, si nu un bine”. Ea se uita la mine, vadit shucarita ca e unu care-i da sfaturi apoi se intoarce si pleaca. Mesajul e clar: fugi domle de aici, lasa-ma cu prostiile! O las si eu.

postacard1.jpg postacard2.jpg

Din pacate cu educatia legata de carduri lumea e cam la vale. Ce sa inteleaga femeia ca nu e bine, cand ea nu a avut niciodata probleme? Oare Posta Romana isi plateste angajatii pe card?

Toate astea se intampla in Sectorul 3.

Be Sociable, Share!